luni, 30 martie 2009

Ion Heliade Radulescu


Tot la Univesritate, am intalnit statuia lui Ion Heliade Rădulescu (6 ianuarie 1802 - 27 aprilie 1872) scriitor, filolog si om politic roman, membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romană prepasoptista.
Ion Heliade Radulescu a fost fondatorul unor reviste, printre care cea mai importanta este considerata a fi Curierul romanesc de ambe sexe publicata incepand cu 1829, primul ziar aparut in Tara Romaneasca, dar si Gazeta Teatrului National, dar si al Societatii Filarmonice (in 1833). A fost implicat in evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamatiei de la Islaz, membru in guvernul provizoriu, etc.) Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic Anatolida sau Omul si fortele, realizat fragmentar, a cultivat meditatia cu motive preromantice, lamartiniene. Este autor a numeroase traduceri, imitatii si prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron ş.a.m.d..
Lucrarea de astazi a fost realizata de sculptorul italian Estore Ferrari, din marmura de Carrara, intre anii 1879 si 1881. Autorul este cel care a realizat si Statuia lui Abraham Lincoln din Washington si statuile poetului Ovidiu din Roma si din Constanta. Ion Heliade Rădulescu este reprezentat intr-o pozitie fireasca, comunicativa, in picioare, cu piciorul stang putin impins spre inainte, cu capul si corpul aplecate usor inainte si cu mana dreapta intinsa, cu palma deschisa.

marți, 24 martie 2009

Mihai Viteazul


In fata Universitatii din Bucuresti am gasit statuia lui Mihai Viteazul (1558 - 9 august 1601) ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Tarii Romanesti si pentru o scurta perioada in 1600, conducator de facto al tuturor celor trei tari care formeaza Romania de astazi: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova.
Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul este situata pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, vizavi de cladirea Universitatii, este prima de aceasta factura dezvelita in capitala in 1876, inalta de 2,5 metri si il infatiseaza pe voievodul Mihai Viteazu cu picioarele sprijinite in pinteni, tinand in mana dreapta haturile calului, iar in mana stanga sabia inaltata usor inspre spate pentru a sugera chemarea la lupta. Pe cap poarta caciula cu surguci, iar la soldul stang se afla teaca sabiei. Calul este reprezentat in pozitie de miscare, cu capul incordat in frau, cu piciorul stang din fata ridicat si cu coada fluturând in aer. Pe soclul din piatra, de forma unui sarcofag antic, se afla sculpturi ornamentale, pe fiecare latura fiind prinse steme de bronz. In fata si in spatele soclului sunt stemele Tsrii Romanesti cu simbolul vulturului, iar pe cele două laturi sunt stemele Moldovei si Transilvaniei.
Monumentul este realizat in bronz de catre sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse.

luni, 23 martie 2009

Monumentul Revolutiei Romane



Ansamblul monumental Memorialul Renasterii, inchinat Eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, situat in Piata Revolutiei din Capitala, cuprinde patru elemente arhitecturale - Piramida Izbanzii, Zidul Amintirii, Calea Biruintei si Piata Reculegerii. Principala piesa din ansamblu este piramida din marmura alba denumita Piramida Izbanzii, inalta de 25 m, ce semnifica trecerea timpului. Spre baza ei este aşezata o forma din bronz pe care sunt reprezentate personaje stilizate, simbolizand amprenta participantilor la Revolutie, iar spre varf se afla o coroana elipsoidala din bronz. Zidul amintirii, desfasurat semicircular are un bandou din bronz, pe care au fost trecute numele celor 1.058 de eroi ai Revolutiei. Ansamblul include si un loc de reculegere - Piata Reculegerii - cu paviment de granit si banci din marmura alba. Cele patru alei care se intalnesc la baza piramidei poartă numele de Calea Biruintei si sunt executate din busteni de stejar, sectionati transversal.
Monumentul a fost prezentat pentru previzionare la 1 august, si a starnit controverse din partea specialistilor si a opiniei publice inca de la începerea constructiei. Criticile aduse au fost legate, in principal, de forma, semnificatie, amplasament si de costurile mari. Autorul, Alexandru Ghildus a respins criticile ca fiind "nefondate" si a explicat ca ansamblul a fost conceput ca un memorial, fiind un obelisc ce reprezinta "un traditional ceas solar menit a marca ora astrala, cand, prin sacrificiu, Romania a intrat in fluxul istoriei". Unii artisti plastici afirma ca ar fi vorba de un kitsch absolut sau ca stilurile imbinate nu sunt congruente, iar materialele folosite nu sunt compatibile. Reactiile negative s-au materializat si in diversele denumiri gasite pana acum: tepusa, sulita, tepusa cu cartof, frigare si multe altele.
Contractul pentru lucrare a fost incheiat in anul 2004 si a fost in valoare de 56 de miliarde de lei vechi. Amplasarea lucrarii in Piata Revolutiei a fost aprobata de consilierii municipali dupa ce Comisia de Urbanism Tehnic din Primarie a respins cererea. Ceremonia punerii pietrei de temelie a avut loc la 15 decembrie 2004, in prezenta lui Ion Iliescu si a lui Traian Basescu, iar Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, a oficiat, alaturi de un sobor de preoti, un ceremonial religios.

luni, 16 martie 2009

Mihail Sadoveanu


In parcul Herastrau, in apropierea intrarii de pe Soseaua Nordului, am intalnit statuia lui Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880 - 19 octombrie 1961) scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman. Este considerat cel mai mare prozator roman din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlaul literaturii romane.
In anul 1896, in timp ce studia la gimnaziul Alecu Donici din Falticeni, intentioneaza sa alcatuiasca impreuna cu un coleg o monografie asupra lui Stefan cel Mare renuntand insa din lipsa de izvoare istorice. Urmeaza apoi cursurile Liceului National din Iasi, iar la Bucuresti studiaza dreptul. Debuteaza in revista bucuresteană Dracu in anul 1897, iar in anul urmator, 1898, incepe sa colaboreze la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi si altii, semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabileste la Bucuresti, in 1904, se casatoreste, si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Soimii - in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi si publica volumele Povestiri de seara, Genoveva de Brabant, brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant s.a. Colaboreaza la revista Samanatorul, dar se va simti mai apropiat spiritual de revista care aparea la Iasi, Viata Romanească. In anul 1919 editeaza, impreuna cu Tudor Arghezi, la Iasi, revista Insemnari literare. Devine membru al Academiei Române in 1921. In 1928 publica povestirea Hanul Ancutei, aparţinand perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinare ideala a genului epic si liric. Dupa anul 1947, scrisul sau vireaza spre ideologia noului regim comunist, publicand opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Rasarit. Ca recompensa pentru aceasta orientare, devine presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politică maxima ocupata de un scriitor roman in timpul regimului comunist si se bucura de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.
Statuia din Parcul Herastrau a fost realizata de catre sculptorul roman, Romul Ladea.

joi, 12 martie 2009

Gheorghe Lazar


Statuia lui Gheorghe Lazar este situata pe un soclu, pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, vizavi de cladirea Universitaţii.
Fiu de taran liber, Gheorghe Lazar (5 iunie 1779 - 17 septembrie 1821) a fost trimis la varsta de 19 ani sa studieze la gimnaziile din Sibiu si Cluj, apoi la Viena, unde a urmat studii superioare de filozofie, istorie si de stiinte fizico-matematice. A tradus in limba romana o serie de lucrari cu caracter pedagogic si chiar un manual de pedagogie. Intors la Sibiu, a obţinut un post la Scoala teologică ortodoxa, dar a intrat in conflict cu episcopul Vasile Moga care, adept al limbii slavone fiind, a impiedicat activitatea culturala a lui Lazar, interzicandu-i tiparirea manualelor in limba romana, dupa care, in 1816 a trecut muntii si s-a stabilit la Bucuresti, unde isi castiga existenta ca profesor particular. In acelasi timp, se manifesta ca promotor al ideii de înfiintare a unei scoli romanesti la cel mai inalt nivel stiintific posibil pe atunci. Sprijinit de Iordache Golescu si Constantin Balaceanu a trebuit sa duca o munca intensa cu cei care sustineau ca limba romana este prea saraca pentru a exprima adevărurile stiintei. La 24 martie 1818, obţinand aprobarea pentru infiintarea scolii romanesti, si-a inceput activitatea intr-un local impropriu in centrul capitalei, la Sfantul Sava. Printre elevii sai se numarau baieti de mici meseriasi, targoveti si dascali, pentru ca odraslele boieresti frecventau in continuare scoala greceasca.

Statuia ce-l reprezinta pe Gheorghe Lazar in pozitia in picioare, cu o pelerina pe umeri si tinand o carte deschisa in maini, a fost realizata in marmura de catre sculptorul Ion Georgescu, intre anii 1885 si 1886

luni, 9 martie 2009

Statuia Geniului


Statuia geniului „Leul” este un monument din Bucuresti, situat la intersectia bulevardelor Iuliu Maniu si Geniului. Numele statuii a dat numele pietei din apropierea acesteia, Piata Leu, precum si numele campusului studentesc din zona, Campusul Studentesc Leu.
Grupul statuar este format dintr-un leu, care simbolizează forta, si patru soldati de geniu, in marime naturala, amplasati pe cele patru colturi ale soclului ce este format din piatra artificiala.
Pe cele 4 laturi ale soclului sunt aplicate diferite basoreliefuri, reprezentand scene din luptele ostasilor genisti, alaturi de care sunt prezente si inscriptii ce amintesc de eroismul ostasilor romani cazuti pe campul de lupta.
Pe faţa dinspre piata a soclului se gaseste urmatoara inscriptie: "Spuneti generatiilor viitoare ca noi am facut suprema jertfa pe campurile de batalie pentru intregirea neamului". In vremea comunismului, cuvintele "pentru intregirea neamului" au fost scoase pentru o lunga perioada de timp.
Monumentul a fost sculptat in anul 1926, fiind opera sculptorului Spiridon Georgescu.