miercuri, 14 septembrie 2011

Maternitate


Cu ocazia manifestarii cultural-urbane Street Delivery , in fata bisericii anglicane de pe str. Arthur Verona, a fost dezvelită o statuie-cismea, opera a sculptorului Virgil Scricariu. Soclul este format din doua elemente de calcar monolite, o coloana de care este prins robinetul de alama si care sustine statuia si baza cilindrica, usor scobita sub robinet. E un monument de o sensibilitate remaracabila,cochet, rar intalnita in Bucureşti. Statuia te pune pe ganduri caci reprezinta o femeie insarcinata ce poarta pe pantece un bebelus ce inteapa cu lancea un balaur, ce ne face sa ne gandim la Sf. Gheorghe copil.

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Fantana cu copii


Fantana cu copii, este un monument amplasat intr-un mic scuar ce se afla la intersectia strazilor Dionisie Lupu cu Jules Michelet si Pitar Mos, din centrul capitalei.
Autorul acestei lucari este sculptorul Ion Iordanescu (1881 - 1950), absolvent al Scolii de Belle Arte din Bucuresti, sculptorul Ion Iordănescu are in portofoliu numeroase statui. ”Fantana cu copii” este una dintre cele mai importante lucrari ale sale, fiind inscrisa in Lista monumentelor istorice. Blocurile de marmura reprezinta trei copii: primul se catara din piatra in piatra si a ajuns cu mana la un cuib de pasari, al doilea priveate ingrozit in jos si nu mai are curaj sa se urce spre cuib, al treilea, o fetita, tine in maini un peste din a carui gura iesea apa pe vremuri.

miercuri, 7 septembrie 2011

Arcul de Triumf


Arcul de Triumf a fost ridicat in 1922 cu ocazia proclamarii Unirii tuturor Romanilor, in urma victoriei armatelor romane in razboiul din 1916-1918.
Construit la inceput provizoriu, din lemn si stuc, a fost refacut in anii 1935-1936, din beton armat si granit, dupa proiectul arhitectului Petre Antonescu si inaugurat in septembrie 1936.
Are 27 m inaltime, cu o singura deschidere si este de forma paralelipipedica. Cele patru fete au fost impodobite cu numeroase inscriptii si basoreliefuri.
Pe fatada de nord erau fixate doua basoreliefuri din piatra cu capetele Reginei Maria si al Regelui Ferdinand, realizate de sculptorul Alexandru Calinescu. Deasupra este o inscriptie comemorativa scrisa pe friza edificiului si incadrata de doua victorii.
Pe fatada sudica, in medalionul din stanga sus, este un cap de luptator, ce simbolizeaza Barbatia, sculptat de Ion Jalea. In partea opusa este un cap de tanar si o cruce, ce simbolizeaza Credinta, sculptat de Baraschi. Deasupra sunt doua Victorii sculptate, impreuna cu cele de pe fatada nordica, de Mac Constantinescu, Baraschi, D. Onofrei si C. Mandrea.
Dupa anul 1948 au fost distruse medalioanele cu capetele regale, fiind inlocuite cu motive florale din piatra, iar dupa anul 1990 au fost inlocuite cu alte doua medalioane din bronz, cu capetele Reginei Maria si Regelui Ferdinand, realizate in anul 1922.
Arcul de Triumf adaposteste un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expozitii: Marele Razboi al Reintregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boieresti, Arcul de Triumf in Imagini, Marea Unire de la 1918 si pot urca pe terasa superioara.

vineri, 2 septembrie 2011

Monumentul Aerului


In Piata Quito, printre stradutele cu nume de capitale mondiale, am gasit Monumetul Aerului, deidcat unuia dintre pionierii aerului din România, Mircea Zorileanu.
Mircea Zorileanu (14 octombrie 1883 - 10 februarie 1919) a fost ofiter, unul dintre pionierii aviatiei romane, fiind al doilea aviator brevetat din Romania, dupa Stefan Protopopescu.
După intrarea Romaniei in razboi, la 15 august 1916, capitanul Mircea Zorileanu este numit la comanda unei escadrile de recunoastere si bombardament, efectuand o serie de misiuni de observatie in Oltenia. Datorita cursului razboiului, Grupul 1 Aeronautic, din care facea parte si escadrila lui Zorileanu este mutat intai la Tecuci, iar in primavara anului 1917 la Onesti. Executa numeroase misiuni pentru Armata a 2-a romana, cum ar fi cea din noaptea de 12-13 iunie 1917, cand, impreuna cu lt. Stefan Sanatescu, bombardeaza Fabrica Covasna si gara Brasov sau misiuni de fotografiere aeriana efectuate impreună cu Constantin Gonta. Pentru aparare, face rost de o mitraliera pe care o montează pe avion si cu care efectueaza o serie de trageri, insă este criticat, deoarece se considera ca aparatul este prea slab pentru a sustine o astfel de arma.
Avand sanatatea zdruncinata si simtindu-se tot mai rau, in toamna anului 1918 pleaca la Arosa, în Elvetia, unde mai fusese la tratament. Insa, desi in decursul timpului a fost sprijinit financiar de Nicolae Filipescu, Take Ionescu sau de catre generalul Dumitru Iliescu, banii nu i-au ajuns decat pentru doua luni. In ianuarie 1919 pleaca in Italia, la Genova, unde, lipsit fiind de acte si mijloace, autoritatile italiene avand dubii privind identitatea sa, se stinge in spital.
A avut o fire poetica, scriind cateva carti ai numeroase articole in sprijinul aviatiei. In perioadele in care isi refacea sanatatea sau in momentele de relaxare, Mircea Zorileanu a scris cateva lucrari si mai multe articole in sprijinul aviatiei. In 1916 scrie "Pentru Carpatii nostri", publicat la Bucureşti, sub pseudonimul Mesterul Manole, in care aduna impresii, informatii si reflectii despre scoala de aviatie, aviatori, aviatie si viitorul ei. In anul 1917 publica in colaborare cu Marcel Dragusanu la Piatra Neamt "Pe urmele libertatii" iar in 1918 publica la Iasi "Ion Pripitu, postas aerian", in care face consideratii cu privire la viitorul aviatiei in domeniul civil.
Numele sau a fost dat filialelor teritoriale Ghimbav si Sanpetru (Brasov) ale Aeroclubului Romaniei.
Monumentul ridicat in Piata Quito, din fier, bronz si piatra, sub semnatura lui Emil Ludovic Gové, adaposteste in temelie urna continand cenusa lui Mircea Zorileanu.