marți, 21 februarie 2012

Fantana Modura

La capatul dinspre Piata Charles de Gaulle a Aleii Cariatidelor, pe acelasi ax cu statuia lui de Gaulle se afla Fantana Modura, inaugurata în 2006, ce a fost un monument realizat de sculptorul Constantin Baraschi, inaugurat în 1939 pe "Aleea Restauratiei" din Parcul National Regele Carol al II-lea (în prezent Parcul Herastrau), cu ocazia expozitiei „Luna Bucurestilor”. Se prezinta sub forma unui bazin din piatra, placat cu ceramica, în centrul caruia se afla statuia din bronz a Modurei, o fata îmbracata în costum popular, care poarta pe umar un urcior.
La 6 iunie 1930, în urma pierderii unuia din rezervoare, avionul cu care viitorul rege Carol II venea spre Bucuresti de la München via Viena, a ramas în pana de carburant si a aterizat în marginea satului Vadu Crisului, din Bihor. O fata i-a dat regelui sa bea apa din ulciorul de lut. Ea a fost dusa la Bucuresti, si a facut parte din suita regala, fiind si model pentru una din bancnotele din acea perioada. La 8 iunie 1940 cu ocazia aniversarii a 10 ani de la revenirea în Romania, Regele Carol al II-lea a emis o moneda de aur care o reprezinta pe fata care a adus apa regelui la 6 iunie 1930 la Vadu Crisului. Numele de familie al fetei era Mudura , dar în Bucuresti ea a aparut cu numele de Modura. O statuie a fetei cu ulciorul cu apa (statuia Modurei) a fost amplasata în centrul fantanii Modura.
Pentru a face loc statuii lui Stalin, care a strajuit între 1951 si 1962 intrarea în Parcul National Regele Carol al II-lea, rebotezat între timp „Parcul de cultura si odihna I.V. Stalin“, ansamblul Fantana Modura a fost demolat. Multi ani nu s-a mai stiut nimic despre statuile originale.
Grupul statuar care se afla acum la intrarea în parcul Herastrau este o reconstituire realizata de sculptorul Ionel Stoicescu în anul 2005, pe baza fragmentelor pastrate de scriitorul Paul Everac, a fotografiilor de epoca si a unei cariatide originale gasite în cimitirul Bellu, inaugurata în 2006.
La momentul refacerii fantanii, statuia originala a Modurei era înca considerata pierduta. Abia dupa instalarea în parc a reconstituirii pe baza fotografiilor de epoca, a fost descoperit în Cimitirul Bellu si originalul, de catre Dan Ghelase, Presedintele Asociatiei pentru promovarea artei si culturii traditionale si de arhitectul Lucian Mihaescu.

luni, 13 februarie 2012

Nicolae Titulescu



Pe Soseaua Kisselef, in fata Fundatiei Europeene, am gasit placa comemorativa in onoarea lui Nicolae Titulescu (4 mar 1882 - 17 mar. 1941), diplomat si om politic roman, in mai multe randuri ministru al afacerilor straine, precum si fost presedinte al Ligii Natiunilor.
Pentru a nu ma repeta, va invit sa cititi o postare mai veche referitoare la Nicolae Titulescu

duminică, 5 februarie 2012

Memorialul Holocaustului







Memorialul Holocaustului este un monument din Bucuresti, inaugurat la data de 8 octombrie 2009, in fata Cladirii Ministerului de Interne de pe Splaiul Independentei.
Memorialul Holocaustului a fost realizat de catre artistul Peter Jacobi, si a costat 17 milioane lei, bani platiti de Ministerul Culturii. Ansamblul a fost construit pe o suprafață de teren de 2.894 de metri patrati, pe locul unui fost spatiu verde , aflat la intersectia mai multor stradute, Anghel Saligny, Mihai Voda, Ion Brezoianu si Lipscani. Potrivit proiectului, in afara de Memorialul central, complexul cuprinde cinci sculpturi - Coloana memoriala, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David si Epitaf.
Coloana memoriala, numita si coloana amintirilor, are o inaltime de 17 m, diametrul ei variind intre 1m40 si 1m55. Este turnata in fonta, avand o greutate de 18 tone. Fiecare latura a coloanei continei cate o singura litera ebraica, impreuna alcatuind cuvantul "zachor" (aminteste-ti).
Roata evoca mostenirea indiana a romilor, roata cu saisprezece spite ce se regaseste pe steagul roma simbolizeaza peregrinarea si focul.
Steaua lui David este un simbol asociat in general cu religia iudaica si poporul evreu, nazistii si aliatii lor au marcat evreii cu steaua galbena a lui David pentru a-i separa de restul populatiei si a-i persecuta.
In parcul destinat monumentului, inainte de inceperea lucrarilor, in luna iunie 2009 au fost taiati 32 de arbori grosi, actiune ce a starnit protestul unor asociatii civice ecologiste. Dupa multe discutii, primarul Bucurestiului de la acea data, Sorin Oprescu a gasit solutia: Peter Jacobi sa planteze 125 de pomi in Parcul Izvor, un raport deci de cinci copaci la unul taiat.