duminică, 22 iulie 2012

Bela Bartok

Bela Viktor Janos Bartok (25 mar.1881 - 26 sep.1945) a fost un compozitor si pianist maghiar, nascut la Sannicolaul Mare, unul din reprezentantii de seama ai muzicii moderne.
Primele lectii de pian le-a primit de la mama sa. Din 1899 a studiat pianul si compozitia la Bratislava precum si la Academia Regala de Muzica din Budapesta, unde intre 1908 si 1934 a functionat ca profesor de pian. Intre anii 1934 si 1940 a lucrat la Academia de Stiinte din Budapesta in domeniul folclorului muzical. In 1940 a emigrat in Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurta perioada (1940-1941), a lucrat pe langa Columbia University si ca profesor de muzica in New York, avand venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 in New York.
In primele sale opere, Bela Bartok se orienteaza in traditia muzicii vest-europene, fiind in special influentat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt si Claude Debussy. Incepand cu anul 1905, Bela Bartok studiaza tot mai mult muzica populara maghiara, romaneasca si cea traditionala a artistilor tigani Bela Bartok a fost un excelent pianist si a compus mai multe lucrari in scop pedagogic, ca "Microcosmos" (1935), cuprinzand 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescanda. Cele sase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compozitii ale genului.
Dintre operele sale cele mai importante mentionez: Allegro barbaro - pentru pian (1911), Dansuri populare romanesti - pentru pian (1915), opera Castelul lui Barba Albastra (1911), Printul cioplit din lemn - piesa de balet (1914-1916), Mandarinul Miraculos - balet (1919), 6 Cvartete pentru instrumente de coarde, Trei concerte pentru pian si orchestra, muzica pentru instrumente de coarde, percutie si celesta (1937) sau Concert pentru viola si orchestra (1945), definitivat de Tibor Serly, precum si multe altele.
Bustul sau amplasat in Parcul Herastrau in anul 2003 a fost realizat de catre sculptorul Gyarmathy Iános.

miercuri, 18 iulie 2012

Adrian Paunescu

Adrian Paunescu (n. Adrian Paun, 20 iulie 1943 — 5 nov. 2010) a fost un poet, publicist, textier si om politic roman, nascut in Rep Moldova, care si-a inceput activitatea publicistica in 1973, an cand intra la conducerea revistei Flacara. Devenit incomod, este destituit in iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacara din Ploiesti din iunie 1985, insa Paunescu devenise cunoscut si pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul „Analfabetii”, publicat in 1980 in Flacara), iar dupa caderea comunismului a fondat revista Totusi iubirea.
Totusi poetul nu a incetat sa-si exprime admiratia fata de anumite laturi ale comportamentului lui Ceausescu nici dupa incetarea regimului comunist.Indiscutabil, orientarea politica a lui Paunescu a fost intotdeauna una de stanga. Spre deosebire de alte personalitati ale perioadei comuniste, Paunescu a promovat idei de stanga mai liberale, de inspiratie occidentala.Relatia lui Paunescu cu puterea comunista poate fi considerata ca ambigua, Paunescu manifestandu-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Paunescu a intretinut relatii stranse cu membri ai aparatelor comuniste de stat si partid, iar dupa 1989 nu reneaga ideologia socialista, intrand rapid in Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdet.
Dupa revolutia din 1989, s-a retras pentru scurt timp din viata publica, dar din 1992 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, caruia i-a devenit vicepresedinte in 1993 si prim-vicepresedinte si purtator de cuvant in 1994; in legislatura 1992–1996 a fost senator de Dolj din partea acestui partid. Ca senator, a fost presedinte al Comisiei senatoriale de cultura, arta si mass-media si al Grupului Parlamentar „Partida Nationala”. A fost membru al delegatiei parlamentare romane la Consiliul Europei de la Strasbourg, si, din aceasta calitate, observator european la alegerile din Republica Moldova si Republica Croatia. In 1994, este ales vicepresedinte al Grupului Politic Stanga Europeana Unita.
Tot la alegerile din 1996, PSM nu a mai intrat in parlament, iar din 1998, Paunescu a devenit membru al Partidului Democratiei Sociale din Romania (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat), partid cu care fosta sa grupare, PSM, avea sa fuzioneze ulterior. Ca membru al PSD, a fost ales din nou senator de Dolj, pentru legislatura 2000-2004. In aceasta noua legislatura, a indeplinit din nou functia de Presedinte al Comisiei Senatului pentru Cultura, Culte, Arta si Mijloace de Informare in Masa. In legislatura 2004–2008, a fost senator de Hunedoara din partea PSD.
Bustul sau, amplasat in Parcul Gradina Icoanei realizat de catre sculptorii Deac Bistrita si Dragos Neagoe la cererea primariei sectorului 2, a fost dezvelit in primavara anului 2012.

joi, 12 iulie 2012

Constantin Brancusi

Constantin Brancusi (19 feb. 1876 - 16 mar. 1957) a fost un sculptor roman cu contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana, ales postum membru al Academiei Romane.
Copilaria sa a fost marcata de dese plecari de acasa si de ani lungi de ucenicie in ateliere de boiangerie, pravalii si birturi. Dupa ce a urmat Scoala de Arte si Meserii in Craiova (1894 - 1898) vine la Bucuresti unde absolva Scoala de bellearte in 1902. In anul urmator, primeste prima comanda a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucuresti si reprezinta singurul monument public al lui Brancusi din Bucuresti.
In 1904 pleaca la München, iar dupa sase luni o porneste pe jos prin Bavaria si Elvetia si pana la Langres, in Franta. In apropriere de Lunéville, dupa o ploaie torentiala, Brancusi capata o pneumonie infectioasa si, in stare critica, este primit la un spital de maici. In anul urmator reuseste la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucreaza in atelierul lui Antonin Mercié pana in 1906, cand, atingand limita de varsta, paraseste scoala. Refuza sa lucreze ca practician in atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creste nimic).
Pana in 1914, participa cu regularitate la expozitii colective din Paris si Bucuresti, inaugurand ciclurile Pasari Maiestre, Muza adormita, Domnisoara Pogany. In 1914, Brancusi deschide prima expozitie in Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care provoaca o enorma senzatie. Participa la o miscare de protest contra lui André Breton si in apararea lui Tristan Tzara. La 30 noiembrie 1924, expune la Prima expozitie internationala a gruparii „Contemporanul” din Bucuresti. Doi ani mai tarziu, la Wildenstein Galleries, din New York, se deschide cea de-a doua expozitie personala a sa.
In Romania, in epoca comunista, Brancusi a fost contestat ca unul din reprezentantii formalismului burghez cosmopolit. Totusi, in decembrie 1956, la Muzeul de Arta al Republicii din Bucuresti s-a deschis prima expozitie personala Brancusi din Europa. Abia in 1964 Brancusi a fost „redescoperit” in Romania ca un geniu national si, in consecinta, ansamblul monumental de la Targu-Jiu cu Coloana fara sfarsit, Masa tacerii si Poarta sarutului a putut fi amenajat si ingrijit, dupa ce fusese lasat in paragina un sfert de veac si fusese foarte aproape de a fi fost daramat.
La 16 martie 1957 Constantin Brancusi se stinge din viata la ora 2 dimineata, iar la 19 martie este inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris.
Aceasta statuie ce am intalnit-o in Parcul Herastrau, a fost realizata de catre Ion Irimescu in anul 1967.

marți, 10 iulie 2012

Vasile Suteu

In curtea Colegiului National Cantemir Voda, fostul Liceu Dimitrie Cantemir, am intalnit bustului lui Vasile Suteu, despre care stiu doar ca a fost profesor de germana si latina, precum si directorul liceului intre anii 1910 si 1930.

sâmbătă, 7 iulie 2012

Vioara Sparta

Fantana Vioara Sparta (Violino Spaccato) este un monument de for public din Bucuresti, instalat in parculetul Coltea, aflat intre spitalul omonim si Ministerul Agriculturii. Monumentul consta dintr-o fântâna de mari dimensiuni, in mijlocul careia de afla o vioara de bronz dezmembrata.
Autoritatea contractanta. Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, a atribuit prin licitatia publica, artistului plastic Ioan Bolborea contractul in valoare de 2.900.000.00 lei fara TVA (aproximativ 700.000 Euro fara TVA) pentru realizarea monumentului de for public Vioara Sparta, din material definitiv bronz, cu inaltimea de 5 m, in atelierul sculptorului si montarea monumentului in Zona Coltea.
Vioara, cu o greutate de 7 tone, a fost realizata de artistul Ioan Bolborea, dupa o schita de 20 de centimetri a artistei italiene Domenica Regazzoni, autoarea unui ciclu de sculpturi reprezentând viori. Cea din contract este de tipul "Vioara sparta", pentru ca elementele ei principale sunt desfacute. Ioan Bolborea a marit lucrarea la scara si a turnat-o in bronz. Lucrarile de remodelare a parcului si montare a sculpturii s-au desfasurat la numai doi ani de la amenajarile facute in parc, de catre Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), pentru o suma de 730.000 de lei. In centrul fântânii arteziene a fost amplasata lucrarea de arta „Sufletul Viorii“ a artistei Domenica Regazzoni, turnata in bronz de artistul Ion Bolbocea.
Domenica Regazzoni, nascuta in 1953, este originara din Cortenova, tatal ei fiind lutier.Prin sculptura ei, artista doreste sa comunice ideea de forta a muzicii.

marți, 3 iulie 2012

Mihail Cantacuzino

In curtea spitalului Coltea, am intalnit statuia lui Mihail Cantacuzino (1640 - 1716) mare stolnic si spatar al Munteniei la sfarsitul secolului XVII, fondatorul Manastirii Sinaia, dupa un pelerinaj in Palestina si in peninsula Sinai, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Era inscris ca ctitor pe pisania montata pe Turnul Coltei.
Statuia spatarului Mihail Cantacuzino a fost realizata de catre sculptorul Karl Storck in anul 1869, din marmura de Carara, fiind prima statuie de for public a Bucurestiului