In incinta Politehnicii bucurestene, in fata Facultatii de energetica, am intalnit mai multe busturi. Primul dintre acestea, este cel al Prof. Doctor Docent Inginer Dorin Pavel (31 mai 1900 - 6 iul. 1979), cel supranumit parintele hidroenergeticii romanesti.
Nepot dupa mama al lui Lucian Blaga, a urmat scoala primara si gimnaziul german din orasul natal, liceul la Orastie si Brasov unde a trecut bacalaureatul in anul 1918. Fascinat din copilarie de apele raului Sebes coborat din Valea Frumoasei, a fost atras de mirajul amenajarii si utilizarii uriaselor forte ale apelor, fapt ce l-a determinat sa-si indrepte pasii spre Politehnica din Zürich - Elvetia unde a obtinut diploma de inginer electromecanic in anul 1923 si titlul de doctor in stiinte tehnice in 1925.
Dupa ce a facut parte timp de trei ani din corpul didactic al Politehnicii elvetiene, dorind sa fie util patriei sale, a revenit in Romania, dar nu i-a fost permisa intrarea intre dascalii Scolii Politehnice bucurestene decat in anul 1935 - prin concurs, astfel ca timp de 10 ani a profesat la Scoala Aeronautica Romana si la Institutul Electrotehnic al Universitatii din Bucuresti.
Dupa ce predase in cei 10 ani de provizorat cursuri de hidraulica, masini hidraulice, aerodinamica si aviatie, incepand din anul 1935 pana in anul 1970 a fost titularul urmatoarelor cursuri la Politehnica din Bucuresti: Caderi de apa si Masini hidraulice la Facultatea de Constructii; Hidraulica, Masini si Centrale hidroelectrice la Facultatea de Electromecanica; Masini hidraulice la Facultatea de Mecanica; Hidroenergetica, Masini hidraulice, Statii de pompare, Retele de transport hidraulic la facultatea de Energetica, completandu-si expunerile ex catedra cu tiparirea a 22 de manuale si cursuri, peste 150 publicatii in domeniile: mecanica fluidelor, hidraulica, masini hidraulice si hidroenergetica, totalizand peste 11,000 de pagini cu numeroase figuri si planse.In intreg cursul vietii sale a desfasurat o activitate uriasa, elaborand schemele a 567 uzine hidroenergetice pe toate raurile tarii, cu date tehnice si economice, apoi contribuind la realizarea in teren a proiectelor de valorificare a potentialului energetic intern, cum sunt: sistemul de lacuri al capitalei, uzina Dobresti, salbele de hidrocentrale de pe Barzava, Bistrita, Sadu, Arges, Lotru, Sebes, Somes, Olt, Siret, Raul Mare, Dragan, Portile de fier ale Dunarii, in plus si solutii la componenta hidraulica a Centralelor termoelectrice de la Doicesti, San Georgiu de Padure, Paroseni, Ludus, Craiova, Deva si in sfarsit la sistemul de irigatii din lunca Siretului, Jijiei, etc.
Comentarii