Statuia lui Mihail Kogălniceanu amplasată pe un soclu în Pta cu acelasi nume, îl înfățișează pe acesta în picioare, cu mâna dreaptă sprijinită în șold și cu piciorul stâng ușor împins spre înainte.
Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817 – 20 iunie 1891) a fost un om politic, gazetar și scriitor român ce se situează în fruntea celor mai talentați reprezentanți ai generației pașoptiste. Era urmaș al răzeșilor de pe Kogălnic. Asta nu l-a împiedicat în niciun fel să facă studii strălucite în Franța și Germania. În 1839, redactează "Foaea sătească a prințipatului Moldovei", publicație nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunțat apariția a 6 tomuri din Letopisețele Valahiei și Moldaviei și, în același an a pregătit apariția unei publicații de documentație istorică, intitulată „Arhiva românească”. Publicația a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluția din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iași unde este chemat să se pronunțe în privința Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al țării în 1867 și în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu și-a legat numele de actul proclamării independenței de stat a României. Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), văduva colonelului Iorgu Scorțescu.
Statuia îl reprezintă pe Mihail Kogălniceanu în picioare, în poziție de orator, are 3 metri înălțime, ce a fost executată în bronz în anul 1936 de către sculptorul Oscar Han este asezata pe un soclu în formă de trunchi de piramidă cu o inaltime de 6 metri.
Comentarii