In curtea Spitalului Colentina
am gasit bustul lui Gheorghe Marinescu (28 feb 1863 – 15 mai 1938), medic neurolog roman, profesor la Facultatea de Medicina
din Bucuresti, membru titular al Academiei Romane, fondatorul Scolii Romanesti de
Neurologie.
In 1882 - dupa absolvirea Seminarului Central - se inscrie
la Facultatea de Medicina din Bucuresti. Cu sprijinul lui Victor Babes,
in al carui laborator de Anatomie Patologica si Bacteriologie incepuse
sa lucreze ca preparator, isi continua studiile incepand din 1889 la Paris in
clinica de maladii ale sistemului nervos din spitalul Salpetrière. Incurajat
de Pierre Marie prezinta in 1890 in Berlin la un congres international
rezultatul cercetarilor asupra substratului morfopatologic in acromegalie.
Intre 1890 si 1896 intreprinde mai multe calatorii de
studii in Germania, Anglia, Belgia si Italia.
In 1897 sustine la Paris teza de doctorat cu
titlul Mana suculenta in siringomielie. In acelasi an, dupa ce se intoarce
in tara, primeste functia de sef al serviciului de boli nervoase la spitalul
Pantelimon, iar un an mai tarziu este numit profesor la clinica bolilor
nervoase a Facultatii de Medicina din Bucuresti.
In 1919 clinica de boli nervoase se muta la Spitalul
Colentina, unde va ramane timp de 41 de ani. Aici se inconjoara cu o echipa de
colaboratori valorosi, care vor constitui nucleul Scolii Romanesti de
Neurologie.
Marinescu a fost printre primii medici din lume care a aplicat in
domeniul neurologiei metode histochimice si electrofiziologice in cercetarea stiintifica.
Retin atentia contributiile sale originale asupra unor fenomene ca troficitatea
reflexa, cromatoliza, neuronofagia, degenerescenta retrograda ca urmare a sectiunii
axonilor. Prin cercetari la microscop a aplicat datele teoriei coloizilor
la structura neuronului.
Gheorghe Marinescu a fost si un foarte pretuit profesor. In
prelegerile sale aducea totdeauna idei noi si dezvolta ipoteze de perspectiva.
Din testamentul lui
Marinescu: „... Plecand in lumea din care nimeni nu s-a intors vreodata, n-as
voi sa supar pe nimeni, dar adevarul totusi trebuie spus: prea multa nedreptate
este in blagoslovita Tară Romaneasca”.
Comentarii