Gheorghe Marinescu

 


In curtea Spitalului Colentina am gasit bustul lui Gheorghe Marinescu (28 feb 1863 – 15 mai 1938), medic neurolog roman, profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti, membru titular al Academiei Romane, fondatorul Scolii Romanesti de Neurologie.

In 1882 - dupa absolvirea Seminarului Central - se inscrie la Facultatea de Medicina din Bucuresti. Cu sprijinul lui Victor Babes, in al carui laborator de Anatomie Patologica si Bacteriologie incepuse sa lucreze ca preparator, isi continua studiile incepand din 1889 la Paris in clinica de maladii ale sistemului nervos din spitalul Salpetrière. Incurajat de Pierre Marie prezinta in 1890 in Berlin la un congres international rezultatul cercetarilor asupra substratului morfopatologic in acromegalie. Intre 1890 si 1896 intreprinde mai multe calatorii de studii in Germania, Anglia, Belgia si Italia.

In 1897 sustine la Paris teza de doctorat cu titlul Mana suculenta in siringomielie. In acelasi an, dupa ce se intoarce in tara, primeste functia de sef al serviciului de boli nervoase la spitalul Pantelimon, iar un an mai tarziu este numit profesor la clinica bolilor nervoase a Facultatii de Medicina din Bucuresti.

In 1919 clinica de boli nervoase se muta la Spitalul Colentina, unde va ramane timp de 41 de ani. Aici se inconjoara cu o echipa de colaboratori valorosi, care vor constitui nucleul Scolii Romanesti de Neurologie.

Marinescu a fost printre primii medici din lume care a aplicat in domeniul neurologiei metode histochimice si electrofiziologice in cercetarea stiintifica. Retin atentia contributiile sale originale asupra unor fenomene ca troficitatea reflexa, cromatoliza, neuronofagia, degenerescenta retrograda ca urmare a sectiunii axonilor. Prin cercetari la microscop a aplicat datele teoriei coloizilor la structura neuronului.

Gheorghe Marinescu a fost si un foarte pretuit profesor. In prelegerile sale aducea totdeauna idei noi si dezvolta ipoteze de perspectiva.

Din testamentul lui Marinescu: „... Plecand in lumea din care nimeni nu s-a intors vreodata, n-as voi sa supar pe nimeni, dar adevarul totusi trebuie spus: prea multa nedreptate este in blagoslovita Tară Romaneasca”.

Comentarii