Printul Mihail
Illarionovici Goleniscev-Kutuzov (5 sep.1745 — 16 apr 1813) a
fost un feldmaresal tarist, caruia i se atribuie meritul salvarii tarii
in timpul invaziei napoleoniene din 1812.
A
intrat in randurile armatei imperiale in 1759. A participat la luptele din Polonia (1764 – 1769)
si precum la cele impotriva Imperiului Otoman (1770 – 1774).
Dupa ce si-a pierdut un ochi in 1775 in lupta, a luat o pauza si si-a petrecut
cativa ani calatorind prin Europa Centrala si Apuseana.
In anul 1784 a
fost avansat la gradul de general maior, mai apoi, 1787 a fost numit guvernator al Crimeii.
Sub comanda lui Alexandr Suvorov, a cucerit o mare experienta de razboi si
pretuirea contemporanilor in timpul razboiului ruso-turc din 1787 –1792,
in diverse lupte cum ar fi cele de la Ociakov, Odessa, Tighina sau
Ismail ori Ramnic. Dupa ce a fost avansat general locotenent in 1791, a
fost numit succesiv ambasador la Constantinopol, guvernator al Finlandei,
comandant al corpului de cadeti din Sankt Petersburg, ambasador la Berlin si
guvernator al Sankt Petersburgului.
Kutuzov era unul
dintre favoritii lui Pavel I, dar dupa asasinarea tarului a cazut
in dizgratie, nereusind sa cucereasca aprecierea noului imparat Alexandru
I.
Kutuzov
a fost inaintat la gradul de feldmaresal si i-a fost decernat titlul
onorific Luminatia Sa Cneazul Smolenski – pentru infrangerea armatelor
franceze in retragere de la Smolensk in noiembrie 1812.
Mihail
Kutuzov a contribuit la infiintarea Spitalului Filantropia din Bucuresti,
conform placii de pe statuia inchinata lui in curtea acestei unitati medicale.
Bustul
generalului Kutuzov, este opera sculptorul roman Mihai Onofrei, realizat
din beton, asezat pe un soclu inalt si simplu, pe care este fixata o placa de
marmura cu urmatorul text: “Generalul Kutuzov a sprijinit initiativa Doctorului Caracas
si a contribuit la infiintarea Spitalului Filantropia”
Comentarii