duminică, 3 mai 2009

Alcide de Gasperi


Alcide De Gasperi (3 April 1881 – 19 August 1954) om politic italian considerat fondatorul Partitudului Crestin Democrat. Imediat dupa razboi, a fost ales ministru fara portofoliu, mai apoi ministru de externe, iar intre 1945 si 1953 presedinte al Consiliului de Ministri in 8 coalitii guvrnamentale diferite, succesive. In toata aceasta perioada, in calitate de Prim-ministru, De Gasperi s-a implicat asiduu in lupta pentru integrarea europeana. Este considerat alaturi de francezul Robert Schuman si germanul Konrad Adenauer unul dintre fondatorii Uniunii Europeene.

joi, 16 aprilie 2009

Jean Rey


In parcul Herastrau, Primaria Capitalei a inaugurat monumentul dedicat fondatorilor Uniunii Europene Acesta are forma unui disc de granit in care sunt asezate in cerc 12 statui de bronz, infatisand oamenii politici cu o contributie esentiala in constituirea UE.
Jean Rey (15 iulie 1902 – 19 mai 1983) a fost un avocat belgian, om politic liberal, fost ministru al reconstructiei in cabinetul belgian (1949-50) si ministrul al economiei (1957-65). El i-a urmat lui Walter Hallstein ca presedinte al Comisiei Europene in anul 1967, al carei membru era inca din 1958.

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Victor Babes


Pe Spaliul Independentei, in curtea Institului de Patologie si Genetica Medicala ce ii poarta numele am gasit bustul lui Victor Babes (4 iulie 1854 - 19 octombrie 1926) bacteriolog si morfopatolog roman, fondator al scolii romanesti de microbiologie, membru al Academiei Romane din anul 1893.
Activitatea stiintifica a lui Victor Babes a fost foarte vasta, cu un accent deosebit in problemele de tuberculoza, lepra, vaccinare anti-rabica si seroterapie anti-difterica. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave si a pus in evidenta peste 40 de microorganisme patogene.
A fost membru al Academiei Romane, membru corespondent al Academiei de Medicina din Paris si ofiter al Legiunii de Onoare din Franta.

miercuri, 1 aprilie 2009

Zona Apostu - 1


In Parcul Kiseleff, am intalnit asa numita Zona Apostu, constituita in anul 2001. Acest ansamblu sculptural reuneste opt lucrari valoroase, unele dintre ele transpuse in bronz dupa originalele in lemn si piatra artificiala, ale sculptorului George Apostu (1934 - 1986). Autorul a fost recunoscut printre marii artisti plastici moderni, recompensat de catre Jacques Chirac, primar al Parisului in 1983, cu un atelier de creatie.

luni, 30 martie 2009

Ion Heliade Radulescu


Tot la Univesritate, am intalnit statuia lui Ion Heliade Rădulescu (6 ianuarie 1802 - 27 aprilie 1872) scriitor, filolog si om politic roman, membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romană prepasoptista.
Ion Heliade Radulescu a fost fondatorul unor reviste, printre care cea mai importanta este considerata a fi Curierul romanesc de ambe sexe publicata incepand cu 1829, primul ziar aparut in Tara Romaneasca, dar si Gazeta Teatrului National, dar si al Societatii Filarmonice (in 1833). A fost implicat in evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamatiei de la Islaz, membru in guvernul provizoriu, etc.) Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic Anatolida sau Omul si fortele, realizat fragmentar, a cultivat meditatia cu motive preromantice, lamartiniene. Este autor a numeroase traduceri, imitatii si prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron ş.a.m.d..
Lucrarea de astazi a fost realizata de sculptorul italian Estore Ferrari, din marmura de Carrara, intre anii 1879 si 1881. Autorul este cel care a realizat si Statuia lui Abraham Lincoln din Washington si statuile poetului Ovidiu din Roma si din Constanta. Ion Heliade Rădulescu este reprezentat intr-o pozitie fireasca, comunicativa, in picioare, cu piciorul stang putin impins spre inainte, cu capul si corpul aplecate usor inainte si cu mana dreapta intinsa, cu palma deschisa.

marți, 24 martie 2009

Mihai Viteazul


In fata Universitatii din Bucuresti am gasit statuia lui Mihai Viteazul (1558 - 9 august 1601) ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Tarii Romanesti si pentru o scurta perioada in 1600, conducator de facto al tuturor celor trei tari care formeaza Romania de astazi: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova.
Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul este situata pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, vizavi de cladirea Universitatii, este prima de aceasta factura dezvelita in capitala in 1876, inalta de 2,5 metri si il infatiseaza pe voievodul Mihai Viteazu cu picioarele sprijinite in pinteni, tinand in mana dreapta haturile calului, iar in mana stanga sabia inaltata usor inspre spate pentru a sugera chemarea la lupta. Pe cap poarta caciula cu surguci, iar la soldul stang se afla teaca sabiei. Calul este reprezentat in pozitie de miscare, cu capul incordat in frau, cu piciorul stang din fata ridicat si cu coada fluturând in aer. Pe soclul din piatra, de forma unui sarcofag antic, se afla sculpturi ornamentale, pe fiecare latura fiind prinse steme de bronz. In fata si in spatele soclului sunt stemele Tsrii Romanesti cu simbolul vulturului, iar pe cele două laturi sunt stemele Moldovei si Transilvaniei.
Monumentul este realizat in bronz de catre sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse.

luni, 23 martie 2009

Monumentul Revolutiei Romane



Ansamblul monumental Memorialul Renasterii, inchinat Eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, situat in Piata Revolutiei din Capitala, cuprinde patru elemente arhitecturale - Piramida Izbanzii, Zidul Amintirii, Calea Biruintei si Piata Reculegerii. Principala piesa din ansamblu este piramida din marmura alba denumita Piramida Izbanzii, inalta de 25 m, ce semnifica trecerea timpului. Spre baza ei este aşezata o forma din bronz pe care sunt reprezentate personaje stilizate, simbolizand amprenta participantilor la Revolutie, iar spre varf se afla o coroana elipsoidala din bronz. Zidul amintirii, desfasurat semicircular are un bandou din bronz, pe care au fost trecute numele celor 1.058 de eroi ai Revolutiei. Ansamblul include si un loc de reculegere - Piata Reculegerii - cu paviment de granit si banci din marmura alba. Cele patru alei care se intalnesc la baza piramidei poartă numele de Calea Biruintei si sunt executate din busteni de stejar, sectionati transversal.
Monumentul a fost prezentat pentru previzionare la 1 august, si a starnit controverse din partea specialistilor si a opiniei publice inca de la începerea constructiei. Criticile aduse au fost legate, in principal, de forma, semnificatie, amplasament si de costurile mari. Autorul, Alexandru Ghildus a respins criticile ca fiind "nefondate" si a explicat ca ansamblul a fost conceput ca un memorial, fiind un obelisc ce reprezinta "un traditional ceas solar menit a marca ora astrala, cand, prin sacrificiu, Romania a intrat in fluxul istoriei". Unii artisti plastici afirma ca ar fi vorba de un kitsch absolut sau ca stilurile imbinate nu sunt congruente, iar materialele folosite nu sunt compatibile. Reactiile negative s-au materializat si in diversele denumiri gasite pana acum: tepusa, sulita, tepusa cu cartof, frigare si multe altele.
Contractul pentru lucrare a fost incheiat in anul 2004 si a fost in valoare de 56 de miliarde de lei vechi. Amplasarea lucrarii in Piata Revolutiei a fost aprobata de consilierii municipali dupa ce Comisia de Urbanism Tehnic din Primarie a respins cererea. Ceremonia punerii pietrei de temelie a avut loc la 15 decembrie 2004, in prezenta lui Ion Iliescu si a lui Traian Basescu, iar Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, a oficiat, alaturi de un sobor de preoti, un ceremonial religios.

luni, 16 martie 2009

Mihail Sadoveanu


In parcul Herastrau, in apropierea intrarii de pe Soseaua Nordului, am intalnit statuia lui Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880 - 19 octombrie 1961) scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman. Este considerat cel mai mare prozator roman din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlaul literaturii romane.
In anul 1896, in timp ce studia la gimnaziul Alecu Donici din Falticeni, intentioneaza sa alcatuiasca impreuna cu un coleg o monografie asupra lui Stefan cel Mare renuntand insa din lipsa de izvoare istorice. Urmeaza apoi cursurile Liceului National din Iasi, iar la Bucuresti studiaza dreptul. Debuteaza in revista bucuresteană Dracu in anul 1897, iar in anul urmator, 1898, incepe sa colaboreze la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi si altii, semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabileste la Bucuresti, in 1904, se casatoreste, si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Soimii - in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi si publica volumele Povestiri de seara, Genoveva de Brabant, brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant s.a. Colaboreaza la revista Samanatorul, dar se va simti mai apropiat spiritual de revista care aparea la Iasi, Viata Romanească. In anul 1919 editeaza, impreuna cu Tudor Arghezi, la Iasi, revista Insemnari literare. Devine membru al Academiei Române in 1921. In 1928 publica povestirea Hanul Ancutei, aparţinand perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinare ideala a genului epic si liric. Dupa anul 1947, scrisul sau vireaza spre ideologia noului regim comunist, publicand opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Rasarit. Ca recompensa pentru aceasta orientare, devine presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politică maxima ocupata de un scriitor roman in timpul regimului comunist si se bucura de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.
Statuia din Parcul Herastrau a fost realizata de catre sculptorul roman, Romul Ladea.

joi, 12 martie 2009

Gheorghe Lazar


Statuia lui Gheorghe Lazar este situata pe un soclu, pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, vizavi de cladirea Universitaţii.
Fiu de taran liber, Gheorghe Lazar (5 iunie 1779 - 17 septembrie 1821) a fost trimis la varsta de 19 ani sa studieze la gimnaziile din Sibiu si Cluj, apoi la Viena, unde a urmat studii superioare de filozofie, istorie si de stiinte fizico-matematice. A tradus in limba romana o serie de lucrari cu caracter pedagogic si chiar un manual de pedagogie. Intors la Sibiu, a obţinut un post la Scoala teologică ortodoxa, dar a intrat in conflict cu episcopul Vasile Moga care, adept al limbii slavone fiind, a impiedicat activitatea culturala a lui Lazar, interzicandu-i tiparirea manualelor in limba romana, dupa care, in 1816 a trecut muntii si s-a stabilit la Bucuresti, unde isi castiga existenta ca profesor particular. In acelasi timp, se manifesta ca promotor al ideii de înfiintare a unei scoli romanesti la cel mai inalt nivel stiintific posibil pe atunci. Sprijinit de Iordache Golescu si Constantin Balaceanu a trebuit sa duca o munca intensa cu cei care sustineau ca limba romana este prea saraca pentru a exprima adevărurile stiintei. La 24 martie 1818, obţinand aprobarea pentru infiintarea scolii romanesti, si-a inceput activitatea intr-un local impropriu in centrul capitalei, la Sfantul Sava. Printre elevii sai se numarau baieti de mici meseriasi, targoveti si dascali, pentru ca odraslele boieresti frecventau in continuare scoala greceasca.

Statuia ce-l reprezinta pe Gheorghe Lazar in pozitia in picioare, cu o pelerina pe umeri si tinand o carte deschisa in maini, a fost realizata in marmura de catre sculptorul Ion Georgescu, intre anii 1885 si 1886

luni, 9 martie 2009

Statuia Geniului


Statuia geniului „Leul” este un monument din Bucuresti, situat la intersectia bulevardelor Iuliu Maniu si Geniului. Numele statuii a dat numele pietei din apropierea acesteia, Piata Leu, precum si numele campusului studentesc din zona, Campusul Studentesc Leu.
Grupul statuar este format dintr-un leu, care simbolizează forta, si patru soldati de geniu, in marime naturala, amplasati pe cele patru colturi ale soclului ce este format din piatra artificiala.
Pe cele 4 laturi ale soclului sunt aplicate diferite basoreliefuri, reprezentand scene din luptele ostasilor genisti, alaturi de care sunt prezente si inscriptii ce amintesc de eroismul ostasilor romani cazuti pe campul de lupta.
Pe faţa dinspre piata a soclului se gaseste urmatoara inscriptie: "Spuneti generatiilor viitoare ca noi am facut suprema jertfa pe campurile de batalie pentru intregirea neamului". In vremea comunismului, cuvintele "pentru intregirea neamului" au fost scoase pentru o lunga perioada de timp.
Monumentul a fost sculptat in anul 1926, fiind opera sculptorului Spiridon Georgescu.

duminică, 22 februarie 2009

Constantin Brancoveanu


Impunatoarea statuie a lui Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), in memoria marelui om de cultura si domn al Tarii Romanesti , se afla chiar in curtea bisericii Sfantul Gheorghe Nou, unde este inmormantat domnitorul, parca veghiind peste veacuri asupra realizarii sale. Realizata din bronz, remarcabila sculptura a lui Oscar Han, realizata in anul 1939, imortalizeaza figura unuia dintre cei mai mari voievozi ai Tarii Romanesti, deasemenea om politic si cultural. Mare diplomat, domnitorul Constantin Brancoveanu a reusit sa pastreze autonomia tarii , cu pretul vietii sale si a fiilor sai. A incurajat artele , literatura si arhitectura , toate intr-o epoca a culturii romanesti si a unui stil arhitectural ce ii poarta numele.
Statuia ce are o inaltime mai mare decat cea a unui om obisnuit, il prezinta pe domnitor tanar, imbracat imbracat intr-o tunica lunga prinsa la piept, sub care se gaseste haina de domnitor. Capul este acoperit , dupa moda epocii , cu o caciula de blana , ornamentata cu o pana. Pe soclu in partea inalta se gaseste o inscriptie care indica chiar faptul pentru care statuia este asezata in acel loc: “pentru Constantin Brancoveanu” , atestand astfel un omagiu adus de catre sculptor domnitorului.

vineri, 20 februarie 2009

Nicolae Paulescu


Intre Monumentul Artileristilor Romani si Facultatea de Medicina, dar si ca un paradox in apropierea monumentului dedicat lui Armand Calinescu, se afla statuia lui Nicolae Constantin Paulescu (8 noiembrie 1869 - 19 iulie 1931), om de stiinta roman, medic si fiziolog, profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti, descoperitorul hormonului antidiabetic elaborat de pancreas, numit mai tarziu Insulina. Imaginea omului de stiinta Nicolae Paulescu este umbrita de opiniile sale ideologice de extrema dreapta, exprimate in numeroase scrieri - de pildă "Spitalul, coranul, talmudul, cahalul si francmasoneria".
In anul 1990, Nicolae Paulescu a fost numit post mortem membru al Academiei Romane.
Din pacate nici bronzul, ce-l readuce in memorie pe romanul care ar fi putut obtine premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie, n-a scapat de batjocura asa-zisilor "grafitisti".

joi, 19 februarie 2009

Bucharest Financial Plaza


Pe Calea Victoriei, pe locul unde pana in anul 1977 s-a aflat Hotelul Victoria, cunoscut in perioada interbelica sub numele de Hotel de France, a fost ridicat in periaoda 1995-97, Bucharest Financial Plaza, o cladire de birouri, cu 18 etaje si 3 nivele subterane utilizate ca parcare. In fata cladirii ce mai este cunoscuta si sub numele de Blocul Bancorex, am gasit un monument, despre care nu stiu mai nimic....

duminică, 15 februarie 2009

Monumentul artileristilor


La intersectia bulevardelor Eroilor si Eroilor Sanitari, la cativa pasi de Facultatea de Medicina, si de Spitalul Universitar, se afla Monumentul Artileristilor Romani. Acest monument a fost inaltat in noiembrie 1993, la initiativa Comandamentului Artileriei, cu prilejul implinirii a 150 de ani de la infiintarea acestei arme. Inainte in acest loc se afla statuia Dr. Petru Groza.
Lucrarea este fixata pe un soclu din beton, placat. Pe platforma circulara, cu diametrul de circa 10 metri, in centrul careia se inalta monumentul propriu-zis, sunt asezate patru proiectile sferice din metal. In fata monumentului sunt amplasate doua tunuri, replici ale unor piese de artilerie din timpul domniei lui Petru Cercel.
Creatie a sculptorului Teodor Zamfirescu, din cadrul Studioului de Arte Plastice al Armatei, monumentul este realizat din bronz si reprezinta un tun stilizat cu teava ridicata spre cer la un unghi de 90 de grade.

sâmbătă, 14 februarie 2009

Armand Calinescu


Coborand de la Academia Militara spre statia de metrou Eroilor, intr-un spatiu verde aflat dincolo de intersectie, privirea mi-a fost atrasa de un insemn memorial de o modestie cu totul aparte: un mic bloc din beton, de forma dreptunghiulara, vandalizat astazi din pacate. Monumentul a fost initial placat cu marmura alba si a fost ridicat in locul in care a fost ucis Armand Calinescu (4 iunie 1893 - 21 septembrie 1939) economist si politician roman. Membru al Partidului National Taranesc, Armand Calinescu a fost ales deputat in parlament intre anii 1926 si 1937. Atitudinea sa fermă fata de legionari a produs caderea guvernului Vaida-Voevod, din care facea parte, in 1933. A revenit in guvernul condus de Octavian Goga in functia de Ministru de Interne. In 1938, a facut posibla arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu inclusiv pentru "cardasie cu seful unei puteri straine" (Hitler). Dupa scurte mandate ca Ministru al Sanatatii, Ministru al Educatiei Nationale si Ministru al Apararii Nationale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea il numeste Prim Ministru al Romaniei.
Din pacate, placa de bronz cu efigia fostului premier a fost smulsa si impreuna cu ea, si placile de marmura ce imbracau monumentul de beton.

joi, 12 februarie 2009

Spiru Haret


Vizavi de cladirea Universitatii din Bucuresti, pe coltul strazii Academiei, am inatlnit statuia lui Spiru Haret, (15 februarie 1851 - 17 decembrie 1912), academician, matematician, pedagog roman, reformator al invaţamantului romanesc.
Statuia este executata de Ion Jalea din marmura de Carrara si a fost dezvelita in anul 1935.

marți, 10 februarie 2009

Corneliu Coposu


In Piata Revolutiei, langa Biserica Kretulescu, am gasit bustul lui Corneliu Coposu (20 mai 1914 - 11 noiembrie 1995), om politic roman, presedinte al Partidului National Taranesc intre anii 1989 si 1995, senator, lider al opozitiei din Romania postdecembrista, fost detinut politic sub regimul comunist.
Corneliu Coposu a fost cel ce in ianuarie 1990 a reinfiintat PNT, sub titulatura Partidul National Taranesc Crestin Democrat, al carui presedinte va fi pana la moarte. Este unul din initiatorii Conventiei Democrate Romane, alianta de partide creata in anul 1992 cu scopul de a contracara guvernarea de stanga a lui Ion Iliescu. In mai 1995 a fost numit Ofiter al Legiunii de Onoare, cea mai inalta distinctie acordata de Republica Franceza cetatenilor straini.
Bustul prezentat astazi, este opera sculptorului Mihai Buculei, si a fost dezvelit in anul 1996.

duminică, 8 februarie 2009

Mustafa Kemal Ataturk



In piateta din fata teatrului Odeon, tocmai pe Calea Victoriei, artera al carei nume vine de la victoria contra turcilor, e plasat un bust al lui Mustafa Kemal Atatürk (12 martie 1881 - 10 noiembrie 1938) a fost un soldat si politician turc, nascut in Macedonia, fondatorul si primul presedinte al Republicii Turcia, fondată pe 29 octombrie 1923. In practica a fost un dictator moderat, desi a impus multe reforme cu caracter democratic. Prestigiul lui a fost atat de mare in majoritatea anii '20 incat in vremea sa a existat foarte putina opozitie fata de guvern. Desi a admirat unele aspecte ale politicii Uniunii Sovietice si Italiei Fasciste, el nu era nici comunist, nici fascist: proprietatea privata a fost protejata si incurajata iar inamicii politici nu au suferit de obicei de pedepse mai grele decat exilul in provincie.

sâmbătă, 7 februarie 2009

Monumentul Erolior Patriei


In fata Universitatii Nationale de Aparare, mai cunoscuta sub numele de Academia Militara, se afla Monumentul Eroilor Patriei, creatia sculptorilor colonel Marius Butunoiu, Zoe Baicoianu, N. Ionescu si Ion Damaceanu. A fost inaugurat la data de 17 august 1957 si se numara printre cele mai reprezentative monumente din Capitala.
Piedestalul sau, in forma paralelipipedica, inalt de 6 m, realizat din beton armat, placat cu granit rosu, este surmontat se un grup statuar turnat in bronz. Grupul statuar, cu inaltimea de 9 m, este compus din trei personaje. In mijloc se afla un infanterist, ce tine in mana o ramura de stejar ridicata deasupra capului, simbol ce incununeaza fruntile eroilor Acesta este inconjurat de un aviator in tinuta de zbor si un marinar in tinuta militara. De o parte si de alta a piedestalului pe care se afla lucrarea plastica ce infatiseaza cele trei personaje-simbol se deschid doua zone largi, pe care sunt montate basoreliefuri realizate in piatra alba, cu o suprafata totala de 153 mp.

miercuri, 4 februarie 2009

Monumentul Eroilor Ceferisti


In Piata Garii de Nord, am intalnit Monumentul Eroilor Ceferisti, creatie colectiva a renumitilor sculptori Cornel Medrea si Ion Jalea, ce a fost dezvelit in anul 1930.
Piedestalul, format din doua volume paralelipipedice, din beton, placat cu granit, se sprijina pe un soclu in cinci trepte. Elementul principal al monumentului il reprezinta un grup sculptural, turnat in bronz, compus din mai multe personaje: o femeie - simbol al Patriei - ce tine deasupra capului unui muncitor feroviar o cununa de lauri-, doi muncitori ceferisti si un soldat roman, in tinuta de campanie, ce ocroteste o femeie si copilul acesteia.

marți, 3 februarie 2009

Nichita Stanescu


In fata Muzeului Literaturii Romane, pe Bulevardul Dacia, am gasit un bust al lui Nichita Stanescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983).
Pe numele sau complet Nichita Hristea Stanescu, a fost un poet, scriitor si eseist roman, ales membru post-mortem al Academiei Române, este considerat atat de critica literara cat si de publicul larg drept unul dintre cei mai de seama scriitori pe care i-a avut limba romana, pe care el însuşi o denumea „dumnezeiesc de frumoasa”. Nichita Stanescu apartine, temporal, structural si formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului romanesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, insa, nu se aseamana decat cu el insusi, fiind considerat de unii critici literari, un poet de o amplitudine si intensitate remarcabile, facand parte din categoria foarte rara a inventatorilor lingvistici si poetici.
Autorul bustului mai sus mentionat imi este necunoscut.

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Ludovic Mrazec



Tot in curtea Muzeului Geologic de pe Soseaua Kiseleff, gasim bustul lui Ludovic Mrazec (17 iulie 1867 - 9 iunie 1944) om de stiinta roman, specialist in geologie si in exploatarea petrolului, membru al Academiei Romane. Ludovic Mrazec, primul presedinte ales al Societatii Geologice a Romaniei in aprilie 1930, a fost una din
personalitatile stiintifice marcante ale inceputului secolului XX si a reprezentat scoala si cercetarea geologica romaneasca in numeroase evenimente stiintifice internationale. La 24 ianuarie 1903, la Bucuresti impreuna cu geologul Gh. Munteanu-Murgoci,chimistul Constantin I. Istrati si matematicianul Traian Lalescu pune bazele Societatii Turistilor din Romania (S.T.R.).

marți, 27 ianuarie 2009

Mihai Eminescu


In parculetul din fata Ateneului Roman, gasim statuia lui Mihai Eminescu (nascut Mihail Eminovici 15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, fiind supranumit si „luceafarul poeziei romanesti”.
Statuia mentionata reprezinta una dintre capodoperele sculptorului roman Gheorghe Anghel.

duminică, 25 ianuarie 2009

Kilometrul zero


In gradina Sfantu Gheorghe exista in mijlocul unui bazin circular, pe o roza a vanturilor, o sfera metalica pe care se gasesc semnele zodiacale. Este monumentul "Kilometrul Zero", de unde incepe masurarea distantelor spre granitele Romaniei. Acest monument a fost inceput in anul 1937, dar inaugurarea sa se faca dupa mai bine de jumatate de secol, la 9 Iunie 1998. Ansamblul monumental ar fi trebuit initial sa se prezinte in forma unui bazin circular in centrul caruia sa fie o roza a vanturilor, intre razele careia se gaseau provinciile istorice: Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat si Oltenia. In mijlocul bazinului s-ar fi aflat o sfera deasupra careia se gasea Statuia Sfantului Gheorghe omorand balaurul. Proiectul sculptorului Constantin Braschi a intampinat insa opozitia Patriarhiei: canoanele crestine ortodoxe nu permit chip cioplit. In 1940, s-a renuntat la acest proiect. Cel nou era in linii mari asemanator cu cel din zilele noastre. Din pacate nici acest proiect nu a fost dus la bun sfarsit, sfera metalica a disparut, iar placile cu numele oraselor au fost scoase. Proiectul pentru refacerea Monumentului a fost reluat dupa anul 1992. Inaugurarea a avut loc pe 9 Iunie 1998, cu prilejul festivitatilor Lunii Bucurestiului.

vineri, 23 ianuarie 2009

Ion I. C. Bratianu



In parcul omonim de pe Bulevardul Dacia, am gasit satuia lui Ion I.C. Bratianu (20 august 1864 - 24 noiembrie 1927), inginer, om politic roman, presedinte al Partidului National Liberal, membru de onoare al Academiei Romane din anul 1923. Mai cunoscut sub numele de Ionel I.C. Bratianu, a fost cel mai mare fiu al liderului liberal Ion C. Brătianu si fratele mai mare al lui Vintila si Dinu Bratianu.

In urma unei intrevederi cu diplomatul Nicolae Titulescu, Ionel Bratianu ia de la acesta o gripa. Cand boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume tratament, care s-a dovedit a fi eronat, iar pe 24 noiembrie 1927 inceteaza din viata ca urmare a unei laringite infectioase.
Statuia prezentata astazi este opera scultorului croat, Ivan Mestrovic.

marți, 20 ianuarie 2009

George Stephanescu


In fata Operei Romane, din Piata Operei, gasim bustul lui George Stephanescu (1843 - 1925) compozitor, pedagog si dirijor roman. Acesta a contribuit, prin actiuni hotarate, la intemeierea teatrului liric romanesc, a scolii nationale de canto si a fost fondatorul Operei Nationale din Bucuresti.

duminică, 18 ianuarie 2009

Muzeul Militar National


Tot in curtea Muzeului Militar National, pe strada Mircea Vulcanescu, am mai gasit o statuie dedicata ostasilor armatei romane. Ca mai toate celelalte din curtea muzeului, autorul si anul realizarii, mie imi sunt necunoscute

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Omar Khayam


Tot in Parcul Kiseleff, peste drum de monumentul Infanteristilor, gasim statuia lui Omar Khayyam, realizata prin stradania Ambasadei Iraniene. Pe numele sau adevarat Ghiyāth ad-Dīn Abul-Fat'h Umar ibn Ibrāhīm Khayyām Neyshābūri (18 Mai 1048 – 4 Decembrie 1122), Omar Khayam, poet, filozof, astronom si matematician iranian, priveste ganditor, cu barbia rezemata in pumn. Pe soclu sunt insemnate, in marmura, cateva din “rubayatele” care i-au adus celebritatea.

vineri, 16 ianuarie 2009

Nicolae Iorga


In fata Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" de pe Bulevardul Aviatorilor, gasim bustul realizat de catre sculptorul Ion Irimescu al lui Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940).
Nicolae Iorga a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar si academician roman. Acesta a avut un sfarsit tragic, fiind ridicat de la vila sa din Sinaia si asasinat de catre. Corpul sau ciuruit de gloante a fost gasit in apropierea comunei Strejnicu din Judetul Prahova. Membrii Garzii de Fier il considerau responsabil de uciderea comandantului lor, Corneliu Zelea Codreanu in timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, cand in urma unei scrisori deschise adresate de Codreanu catre Iorga, acesta fiind si consilier regal, i-a intentat proces si liderul legionarilor a fost condamnat pentru calomnie. Ulterior Codreanu a fost asasinat din ordinul regelui. După aflarea vestii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universitati si academii din intreaga lume au arborat drapelul in berna.

joi, 15 ianuarie 2009

Ovidiu


Tot in parcul Kiseleff, am intalnit bustul lui Publius Ovidius Naso (20 martie 43 i.Hr - 17 d. Hr.), poet roman, cunoscut in romana sub numele de Ovidiu. Acesta a fost exilat de catre imparatul Augustus la Tomis, pe tarmul indepartat al Marii Negre. Forma de exil la care a fost supus era relativ mai usoara („relegatio”) si nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (in sensul de „proscris in afara legii”). Motivele exilului sunt pana astazi invaluite de mister, Ovidiu insusi scria ca motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie si o greseala. Poezia incriminata este cu mare probabilitate Ars amatoria, care ar fi venit in contradictie cu principiile morale stricte ale imparatului, desi aceasta opera fusese publicata cu cativa ani mai inainte.
Bustul din Parcul Kiseleff a fost realizat de catre sculptorul roman Corneliu Virgiliu Medrea in anul 1927.

miercuri, 14 ianuarie 2009

Bila spinoasa



Nu e nici un fel de monument. Nu e nici macar frumoasa si nici prea vizibila. Cu toate acestea vreau sa postez o bila spinoasa ce am "ochit-o" pe Muzeul Geologic. Habar nu am ce inseamna si de ce acolo.

marți, 13 ianuarie 2009

Gheorghe Duca


Mii de oamenii care vin si pleaca prin Gara de Nord, vad si admira un bust de bronz realizat de catre arhitectii Scarlat Petculescu si Stefan Burcuscare care il reprezinta pe Gheorghe Duca (3 februarie 1847 - 7 august 1899), asezat intr-un punct la egala distanta de cladirea Politehnicii si cea a Garii.
Acesta, a transformat Scoala de Conductori in Scoala de Poduri si Sosele, ce a eliberat primele diplome de inginer in anul 1879. Tot el este ctitorul imobilului Politehnicii din Calea Grivitei – Polizu a carui inaugurare a avut loc la 2 octombrie 1886, precum si scoala pentru mecanicii de tractiune, scoala pentru sefii de intretinere si scoala pentru manipulanti si a extins relatiile internationale ale C.F.R., al carui director general a fost numit in anul 1897.

luni, 12 ianuarie 2009

Gheorghe Munteanu Murgoci


In curtea Institutului Geologic, de pe Soseaua Kiseleff, am gasit bustul lui Gheorghe Munteanu Murgoci, (20 iulie 1872 - 5 martie 1925), geolog, mineralog şi pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan şi a înscris numele printre fondatorii "Institutului de Studii Sud Est Europene" din Bucureşti.

vineri, 9 ianuarie 2009

Eroilor cazuti pe campul de onoare


Tot in curtea Muzeului Militar National, la intersectia strazilor Mircea Vulcanescu cu Fagaras, se afla statuia Eroilor cazuti pe campul de onoare, in razboiul de independenta de la 1877. Ca si multe alte statui, autorul si anul realizari, mie imi sunt necunoscute.
Muzeul a fost infiintat in anul 1923 si dupa ce a functionat in mai multe cladiri a fost mutat in incinta actuala, fosta cazarma a Regimentului 21 Dorobanti, in octombrie 1988, cladire ce dateaza din 1898.

marți, 6 ianuarie 2009

Muzeul Militar National


In curtea Muzeului Militar National, de pe Strada Mircea Vulcanescu (fosta Stefan Furtuna), se afla mai multe statui, foatrte frumoase, despre care nu stiu mai nimic. Aceasta este prima dintre ele....

duminică, 4 ianuarie 2009

Omul, Spatiul, Timpul


In Centrul istoric al Bucurestiului, pe strada Mandinesti (fosta Str. Sf. Dumitru), in fata Teatrului de Comedie, am gasit un monument din bronz, al sculptorului bucovinean Ion Mandrescu, ridicat in anul 2008. Acesta se numeste Omul, Timpul, Spatiul. Pretul platit de catre Primaria Capitalei, condusa la acel moment de catre Adriean Videanu, a fost de 3.200.000 lei noi, mai bine de 1 milion de dolari americani....

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

Monumentul infanteriei


Peste drum de bustul lui Nae Leonard, tot in parcul Kisselef, se gaseste Monumentul Infanteriei din Bucuresti - cunoscut si sub denumirea de "Coloana lui Bolborea", dupa numele artistului. Acesta este format dintr-un fel de tub vertical pe al carui perete sint incastrate, urcind in spirala, sculpturi reprezentind un alai de eroi infanteristi, multi dintre ei cu vizibile mutilari fizice: miini, picioare si chiar capete lipsa si a fost inaugurat in aprilie 2000.

vineri, 2 ianuarie 2009

Nae Leonard


In interiorul parcului Kiseleff ce este amplasat de-o parte si de alta a Soselei Kiseleff in triunghiul descris de bulevardul Ion Mihalache, bulevardul Aviatorilor si strada Ion Mincu, se gaseste statuia tenorului Nae Leonard (13 decembrie 1886 - 24 decembrie 1928). Bustul Printului Operetei a fost realizatat de catre sculptorul Oscar Han in 1929, prin colecta publica, organizata de ziarul “Rampa”.

joi, 1 ianuarie 2009

Eroilor sanitari


In latura de vest a pietei de la Opera, unde se formeaza coltul dintre Splaiul Independentei si Bulevardul Eroilor Sanitari, inaltat pe soclul puternic intocmai ca pe un promontoriu, a fost ridicat in anul 1932 monumentul inchinat de oras memoriei medicilor, sanitarilor, surorilor voluntare care au salvat vieti pe fronturile primului razboi mondial.
Autorul monumentului este sculptorul Raffaello Romanelli. Soclul din marmura, format din trepte inalte suprapuse, prezinta la al treilea nivel un brau de de altoreliefuri cu scene din activitatea sanitarilor, pe campul de lupta sau in salile spitalelor de campanie. Pe latura principala, personajul feminine central, o femeie in uniforma de sora de caritate, ar putea fi insasi Regina Maria. De pe aceasta a treia treapta a postamentului pornesc 4 coloane care sustin un platou din aceeasi marmura alb-galbuie, platou purtator al unui grup statuar, de bronz, cu 3 personaje: un erou cazut, gol, coplesit de suferinta, un personaj feminine simbolic, purtand o sabie si o cununa, si un ostas sanitar care asteapta sa primeasca pe frunte insemnul gloriei cucerite in lupta.