sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Ludovic Mrazec



Tot in curtea Muzeului Geologic de pe Soseaua Kiseleff, gasim bustul lui Ludovic Mrazec (17 iulie 1867 - 9 iunie 1944) om de stiinta roman, specialist in geologie si in exploatarea petrolului, membru al Academiei Romane. Ludovic Mrazec, primul presedinte ales al Societatii Geologice a Romaniei in aprilie 1930, a fost una din
personalitatile stiintifice marcante ale inceputului secolului XX si a reprezentat scoala si cercetarea geologica romaneasca in numeroase evenimente stiintifice internationale. La 24 ianuarie 1903, la Bucuresti impreuna cu geologul Gh. Munteanu-Murgoci,chimistul Constantin I. Istrati si matematicianul Traian Lalescu pune bazele Societatii Turistilor din Romania (S.T.R.).

marți, 27 ianuarie 2009

Mihai Eminescu


In parculetul din fata Ateneului Roman, gasim statuia lui Mihai Eminescu (nascut Mihail Eminovici 15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, fiind supranumit si „luceafarul poeziei romanesti”.
Statuia mentionata reprezinta una dintre capodoperele sculptorului roman Gheorghe Anghel.

duminică, 25 ianuarie 2009

Kilometrul zero


In gradina Sfantu Gheorghe exista in mijlocul unui bazin circular, pe o roza a vanturilor, o sfera metalica pe care se gasesc semnele zodiacale. Este monumentul "Kilometrul Zero", de unde incepe masurarea distantelor spre granitele Romaniei. Acest monument a fost inceput in anul 1937, dar inaugurarea sa se faca dupa mai bine de jumatate de secol, la 9 Iunie 1998. Ansamblul monumental ar fi trebuit initial sa se prezinte in forma unui bazin circular in centrul caruia sa fie o roza a vanturilor, intre razele careia se gaseau provinciile istorice: Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat si Oltenia. In mijlocul bazinului s-ar fi aflat o sfera deasupra careia se gasea Statuia Sfantului Gheorghe omorand balaurul. Proiectul sculptorului Constantin Braschi a intampinat insa opozitia Patriarhiei: canoanele crestine ortodoxe nu permit chip cioplit. In 1940, s-a renuntat la acest proiect. Cel nou era in linii mari asemanator cu cel din zilele noastre. Din pacate nici acest proiect nu a fost dus la bun sfarsit, sfera metalica a disparut, iar placile cu numele oraselor au fost scoase. Proiectul pentru refacerea Monumentului a fost reluat dupa anul 1992. Inaugurarea a avut loc pe 9 Iunie 1998, cu prilejul festivitatilor Lunii Bucurestiului.

vineri, 23 ianuarie 2009

Ion I. C. Bratianu



In parcul omonim de pe Bulevardul Dacia, am gasit satuia lui Ion I.C. Bratianu (20 august 1864 - 24 noiembrie 1927), inginer, om politic roman, presedinte al Partidului National Liberal, membru de onoare al Academiei Romane din anul 1923. Mai cunoscut sub numele de Ionel I.C. Bratianu, a fost cel mai mare fiu al liderului liberal Ion C. Brătianu si fratele mai mare al lui Vintila si Dinu Bratianu.

In urma unei intrevederi cu diplomatul Nicolae Titulescu, Ionel Bratianu ia de la acesta o gripa. Cand boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume tratament, care s-a dovedit a fi eronat, iar pe 24 noiembrie 1927 inceteaza din viata ca urmare a unei laringite infectioase.
Statuia prezentata astazi este opera scultorului croat, Ivan Mestrovic.

marți, 20 ianuarie 2009

George Stephanescu


In fata Operei Romane, din Piata Operei, gasim bustul lui George Stephanescu (1843 - 1925) compozitor, pedagog si dirijor roman. Acesta a contribuit, prin actiuni hotarate, la intemeierea teatrului liric romanesc, a scolii nationale de canto si a fost fondatorul Operei Nationale din Bucuresti.

duminică, 18 ianuarie 2009

Muzeul Militar National


Tot in curtea Muzeului Militar National, pe strada Mircea Vulcanescu, am mai gasit o statuie dedicata ostasilor armatei romane. Ca mai toate celelalte din curtea muzeului, autorul si anul realizarii, mie imi sunt necunoscute

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Omar Khayam


Tot in Parcul Kiseleff, peste drum de monumentul Infanteristilor, gasim statuia lui Omar Khayyam, realizata prin stradania Ambasadei Iraniene. Pe numele sau adevarat Ghiyāth ad-Dīn Abul-Fat'h Umar ibn Ibrāhīm Khayyām Neyshābūri (18 Mai 1048 – 4 Decembrie 1122), Omar Khayam, poet, filozof, astronom si matematician iranian, priveste ganditor, cu barbia rezemata in pumn. Pe soclu sunt insemnate, in marmura, cateva din “rubayatele” care i-au adus celebritatea.

vineri, 16 ianuarie 2009

Nicolae Iorga


In fata Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" de pe Bulevardul Aviatorilor, gasim bustul realizat de catre sculptorul Ion Irimescu al lui Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940).
Nicolae Iorga a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar si academician roman. Acesta a avut un sfarsit tragic, fiind ridicat de la vila sa din Sinaia si asasinat de catre. Corpul sau ciuruit de gloante a fost gasit in apropierea comunei Strejnicu din Judetul Prahova. Membrii Garzii de Fier il considerau responsabil de uciderea comandantului lor, Corneliu Zelea Codreanu in timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, cand in urma unei scrisori deschise adresate de Codreanu catre Iorga, acesta fiind si consilier regal, i-a intentat proces si liderul legionarilor a fost condamnat pentru calomnie. Ulterior Codreanu a fost asasinat din ordinul regelui. După aflarea vestii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universitati si academii din intreaga lume au arborat drapelul in berna.

joi, 15 ianuarie 2009

Ovidiu


Tot in parcul Kiseleff, am intalnit bustul lui Publius Ovidius Naso (20 martie 43 i.Hr - 17 d. Hr.), poet roman, cunoscut in romana sub numele de Ovidiu. Acesta a fost exilat de catre imparatul Augustus la Tomis, pe tarmul indepartat al Marii Negre. Forma de exil la care a fost supus era relativ mai usoara („relegatio”) si nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (in sensul de „proscris in afara legii”). Motivele exilului sunt pana astazi invaluite de mister, Ovidiu insusi scria ca motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie si o greseala. Poezia incriminata este cu mare probabilitate Ars amatoria, care ar fi venit in contradictie cu principiile morale stricte ale imparatului, desi aceasta opera fusese publicata cu cativa ani mai inainte.
Bustul din Parcul Kiseleff a fost realizat de catre sculptorul roman Corneliu Virgiliu Medrea in anul 1927.

miercuri, 14 ianuarie 2009

Bila spinoasa



Nu e nici un fel de monument. Nu e nici macar frumoasa si nici prea vizibila. Cu toate acestea vreau sa postez o bila spinoasa ce am "ochit-o" pe Muzeul Geologic. Habar nu am ce inseamna si de ce acolo.

marți, 13 ianuarie 2009

Gheorghe Duca


Mii de oamenii care vin si pleaca prin Gara de Nord, vad si admira un bust de bronz realizat de catre arhitectii Scarlat Petculescu si Stefan Burcuscare care il reprezinta pe Gheorghe Duca (3 februarie 1847 - 7 august 1899), asezat intr-un punct la egala distanta de cladirea Politehnicii si cea a Garii.
Acesta, a transformat Scoala de Conductori in Scoala de Poduri si Sosele, ce a eliberat primele diplome de inginer in anul 1879. Tot el este ctitorul imobilului Politehnicii din Calea Grivitei – Polizu a carui inaugurare a avut loc la 2 octombrie 1886, precum si scoala pentru mecanicii de tractiune, scoala pentru sefii de intretinere si scoala pentru manipulanti si a extins relatiile internationale ale C.F.R., al carui director general a fost numit in anul 1897.

luni, 12 ianuarie 2009

Gheorghe Munteanu Murgoci


In curtea Institutului Geologic, de pe Soseaua Kiseleff, am gasit bustul lui Gheorghe Munteanu Murgoci, (20 iulie 1872 - 5 martie 1925), geolog, mineralog şi pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan şi a înscris numele printre fondatorii "Institutului de Studii Sud Est Europene" din Bucureşti.

vineri, 9 ianuarie 2009

Eroilor cazuti pe campul de onoare


Tot in curtea Muzeului Militar National, la intersectia strazilor Mircea Vulcanescu cu Fagaras, se afla statuia Eroilor cazuti pe campul de onoare, in razboiul de independenta de la 1877. Ca si multe alte statui, autorul si anul realizari, mie imi sunt necunoscute.
Muzeul a fost infiintat in anul 1923 si dupa ce a functionat in mai multe cladiri a fost mutat in incinta actuala, fosta cazarma a Regimentului 21 Dorobanti, in octombrie 1988, cladire ce dateaza din 1898.

marți, 6 ianuarie 2009

Muzeul Militar National


In curtea Muzeului Militar National, de pe Strada Mircea Vulcanescu (fosta Stefan Furtuna), se afla mai multe statui, foatrte frumoase, despre care nu stiu mai nimic. Aceasta este prima dintre ele....

duminică, 4 ianuarie 2009

Omul, Spatiul, Timpul


In Centrul istoric al Bucurestiului, pe strada Mandinesti (fosta Str. Sf. Dumitru), in fata Teatrului de Comedie, am gasit un monument din bronz, al sculptorului bucovinean Ion Mandrescu, ridicat in anul 2008. Acesta se numeste Omul, Timpul, Spatiul. Pretul platit de catre Primaria Capitalei, condusa la acel moment de catre Adriean Videanu, a fost de 3.200.000 lei noi, mai bine de 1 milion de dolari americani....

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

Monumentul infanteriei


Peste drum de bustul lui Nae Leonard, tot in parcul Kisselef, se gaseste Monumentul Infanteriei din Bucuresti - cunoscut si sub denumirea de "Coloana lui Bolborea", dupa numele artistului. Acesta este format dintr-un fel de tub vertical pe al carui perete sint incastrate, urcind in spirala, sculpturi reprezentind un alai de eroi infanteristi, multi dintre ei cu vizibile mutilari fizice: miini, picioare si chiar capete lipsa si a fost inaugurat in aprilie 2000.

vineri, 2 ianuarie 2009

Nae Leonard


In interiorul parcului Kiseleff ce este amplasat de-o parte si de alta a Soselei Kiseleff in triunghiul descris de bulevardul Ion Mihalache, bulevardul Aviatorilor si strada Ion Mincu, se gaseste statuia tenorului Nae Leonard (13 decembrie 1886 - 24 decembrie 1928). Bustul Printului Operetei a fost realizatat de catre sculptorul Oscar Han in 1929, prin colecta publica, organizata de ziarul “Rampa”.

joi, 1 ianuarie 2009

Eroilor sanitari


In latura de vest a pietei de la Opera, unde se formeaza coltul dintre Splaiul Independentei si Bulevardul Eroilor Sanitari, inaltat pe soclul puternic intocmai ca pe un promontoriu, a fost ridicat in anul 1932 monumentul inchinat de oras memoriei medicilor, sanitarilor, surorilor voluntare care au salvat vieti pe fronturile primului razboi mondial.
Autorul monumentului este sculptorul Raffaello Romanelli. Soclul din marmura, format din trepte inalte suprapuse, prezinta la al treilea nivel un brau de de altoreliefuri cu scene din activitatea sanitarilor, pe campul de lupta sau in salile spitalelor de campanie. Pe latura principala, personajul feminine central, o femeie in uniforma de sora de caritate, ar putea fi insasi Regina Maria. De pe aceasta a treia treapta a postamentului pornesc 4 coloane care sustin un platou din aceeasi marmura alb-galbuie, platou purtator al unui grup statuar, de bronz, cu 3 personaje: un erou cazut, gol, coplesit de suferinta, un personaj feminine simbolic, purtand o sabie si o cununa, si un ostas sanitar care asteapta sa primeasca pe frunte insemnul gloriei cucerite in lupta.