marți, 24 aprilie 2012

Fat Frumos

Fat-Frumos este prin excelenta eroul pozitiv al mitologiei romanesti. In majoritatea basmelor se lupta cu balauri, zmei si vrajitoare, incarnari ale fortelor malefice ale universului, pentru a-si elibera aleasa inimii – printesa Ileana Cosanzeana. Curajul, dreptatea, taria fizica si spirituala, inteligenta si dragostea neclintita fac din Fat-Frumos unul dintre cele mai indragite personaje, fiind prezent si in literatura culta a lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu etc.
Autorul prezentei statui pe care am intalnit-o in Parcul Herastrau este Ion Lucian Murnu (1910-1984), sculptor desenator si pictor roman, cunoscut mai mult de initiati decat de publicul larg.. Acesta a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucuresti in anul 1936 sub indrumarea lui Oscar Han (sculptura) si Camil Ressu (desen), apoi si-a desavarsit formarea la Roma. Este considerat unul dintre cei mai daruiti profesori ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucuresti.

vineri, 20 aprilie 2012

Naim Frasheri

In Parcul Herastrau, am intalnit bustul lui Naim Frasheri (25 mai 1846 – 20 oct. 1900) poet albanez, lider al Miscarii de Eliberare Nationala, care prin scrierile sale, a influentat dezvoltarea ulterioara a literaturii albaneze. Dintre operele sale mentionez: "Pajisti si campii" (Bagëti e bujzësija), "Istoria lui Skanderbeg" (Istori e Skënderbeut) sau "Flori de vara" (Luletë e verës).
Bustul a fost dezvelit de catre Besnik Mustafaj, Ministrul Afacerilor Externe al Albaniei, cu ocazia particparii sale Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti, de la sfarsitul lunii septembrie 2006.
Din pacate placuta cu numele, a fost smulsa de pe locul sau, ca de altfel multor altor statui din zona.



luni, 16 aprilie 2012

Heydar Aliyev

In Parcul Tei, numit si Parcul constructorilor - poreclit asa datorita vecinatatii cu Facultatea de Constructii, am gasit bustul unui emerit om politic al contenporanietatii Heydar Aliyev, liderul national al poporului azer.
Heydar Aliyev, nascut la 10 mai 1923, in orașul  Nahcivan din Republica Azerbaidjan, intr-o familie de muncitori, a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din Baku. Intre 1941 si 1944 el a ocupat un post oficial in Republica Autonoma Nahcivan, iar din 1944, Heydar Aliyev a lucrat în Comitetul Securității de Stat (KGB) ajungand presedintele acestuia intre 1967 si 1969, fiind primul azer care a ocupat aceasta pozitie inalta, devenind general in interiorul sistemului KGB. In iulie 1969, Heydar Aliyev a fost ales prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Azerbaidjana si conducator al republicii. Ca rezultat al unor neințelegeri, in 1987, Heydar Aliyev si-a inaintat demisia si a parasit Biroului Politic, precum si Consiliul de Ministri al U.R.S.S.
A fost ales presedintele Republicii Azerbaijan in urma referendumului de la 29 august 1993, functie pe care a detinut-o vreme de 10 ani, pana in 2003. In timpul mandatului sau, Azerbaidjanul a reluat cursa politica externa independenta fata de Rusia si a inceput sa-si dezvolte relatiile cu statele din Europa precum si cu Statele Unite.

sâmbătă, 14 aprilie 2012

Cinstirea eroilor cazuti in august 1944

La intersecţia DN 1 cu Aleea Privighetorilor, langă Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza“ am gasit monumentul pentru cinstirea eroilor cazuti in august 1944.

luni, 9 aprilie 2012

Ionel Purica

In Politehnica, ultimul si dupa cum pare, cel mai recent bust este cel al Profesorului Doctor Fizician Inginer Ionel Purica (1925 - 1990).
Despre acesta insa in afara de faptul ca a fost fondatorul invatamantului de reactori nucleari din Romania, nu am gasit nimic. Daca stiti voi ceva, va rog sa imi dati de veste....

joi, 5 aprilie 2012

Ultimul strajer al capitalei

In fata Aeroportului Aurel Vlaicu – Baneaza, am gasit monumentul Ultimului Strajer al capitalei, inaltat in memoria sergentului cavalerist Nicolae Paianu, cazut la datorie la 22 noiembrie 1916. Acesta a facut parte din trupele care au ramas la Bucuresti in 1916 pentru a tine piept trupelor germane si austro-ungare, asigurând retragerea guvernului la Iasi. El si-a pierdut viata in urma luptelor din 22 noiembrie 1916, fiind declarat erou dupa terminarea razboiului. In 2007, cu ocazia lucrarilor de extindere a DN1, care necesitau reamplasarea monumentului, cercectarorii au avut surpriza sa descopere, sub statuie, osemintele sergentului, sicriul si parti din uniforma.

Construit in anul 1921 de Societatea „ Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi“, monumentul ,,Ultimul Strajer al Capitalei“, opera a arhitectului Ernest Doneaud, simbolizeaza rezistenta Bucurestiului in fata inamicului in timpul Primului Razboi Mondial. 

luni, 2 aprilie 2012

Martin Bercovici (24 aug. 1902 – 19 ian. 1971) a fost un inginer energetician roman de origine evreiasca, membru titular al Academiei Romane. A fost primul decan al Facultatii de Energetica a Politehnicii din Bucuresti. A fost fondatorul scolii romanesti de centrale electrice. Lucrarile sale, publicate în anii saizeci, individual sau în colaborare cu altii, sunt considerate lucrari de referinta în domeniul energeticii si în special în domeniul retelelor electrice din literatura tehnica romaneasca.
Martin Bercovici a fost dascalul eminent al multor energeticieni romani, altora le-a fost coleg, pentru altii el a fost specialistul desavarsit, omul de stiinta, creatorul scolii romanesti de retele electrice si principalul autor al planului de electrificare a Romaniei. Metaforic vorbind, se poate afirma ca Martin Bercovici inseamna lumina, pentru ca el a adus lumina nu numai in tara, dar si in stiinta, in cercetare-proiectare, in educatie si mai ales în sufletele oamenilor.
Un citat memorabil al lui Martin Bercovici este: „Ingineria energetica este o combinatie între abstractul stiintei si inefabilul artei”.
Cu ocazia Simpozionul de Retele si Sisteme Electrice – In Memoriam Martin Bercovici Martin Bercovici din data de 18 ianuarie 2011, a fost dezvelit bustul realizat de catre Alexandru Hanc, amplasat pe aleea din in fata cladirii Facultatii de Energetica din cadrul Universitatii “Politehnica” Bucuresti a fost realizat de catre Alexandru Hanc.